Ieri George a implinit 13 ani. Varsta asta n-ar trebuii sa existe, cum nu exista ejatul 13 in zgarien-norii americani.
Doua saptamani, George, a facut pregatiri:
A intocmit liste cu invitatii. A comandat tort, pateuri, hamburgeri. A cumparat lumunari festive si confetii. A decorat sufrageria cu ghirlande de hartie colorata . A xeroxat invitatiile. Il invidiam. Toti baiertii din cartier il invidiau. Ieri dimineata ne-am adunat sa colindam orasul dupa un cadou potrivit.
Nici unul dintre noi nu avea destui bani pentru gusturile lui, asa ca am hotarat sa-i punem la un loc si sa cumparam ceva sa-i cada fatza. "Un pui de crocodil" , a propus cineva. Altcineva cunostea un magazin in care se vindeau animale exotice.
Pe la pranz, patru insi in uniforme descarcau dintr-o furgoneta o lada lunga cat un cosciug. "Nu mai avem pui", a spus unul dintre ei, "asa ca v-am livrat un exemplar matur". Am urcat toti copii, invitati si ne-invitati, in urma lazii. A deschis George. Era intr-un costum alb cu papion. Angajatii au depus lada pe hol, i-au urat "multi ani fericiti" si s-au retras. "Ce Dumnezeu e inauntru??" , a intrebat George.
Au fost ultimele lui cuvinte.
foarte trist, recunosc =))
RăspundețiȘtergere